miercuri, 30 decembrie 2009

Democratia feudala


Au trecut 20 de ani de democraţie românească. Unii ar spune chiar neo-comunism sau capitalism sălbatic. Toţi au dreptate!

Nu voi face o analiză a democraţiei mioritice acum în prag de sfârşit de an. În ţară sunt cam 20 de milioane de analişti, mai buni sau mai proşti, prin urmare ne confruntăm cu o inflaţie şi pe acest segment. Mă voi bucura în schimb de libertatea câştigată la Revoluţie şi voi începe a sudui pe toţi cei care îmi vin în minte acum de sărbătorile creştineşti:

1. Votanţi: ne plângem de ani de zile de pensii, salarii şi condiţii în general. De ce nu am fost în stare să votăm atunci altceva decât Partidul? Nu este trist că 5 milioane de oameni (naivi, fraieri sau de bună/rea credinţă) au considerat că Băsescu trebuie să rămână preşedinte. La fel de puţin trist este ca alte 5 milioane (idem paranteza anterioară) au considerat că Geoană trebuie să ne prezideze. Trist este însă că 10 milioane de români nu au fost în stare să voteze dracului pe altcineva, sa gândească out of the box, sau măcar să nu uite! Acelaşi partid, FSN, ne conduce de 20 de ani! Şi a fost bine? Am uitat anii 90 aşa de repede? De ce nu am fost în stare să ne dăm seama de nemernicia celor care ne-au condus şi de fiecare dată i-am repus pe scaune, prin rotaţie sau nu? Toţi cei care sunt în funcţii de conducere-responsabilitate naţională/locală în acest moment, executiv sau legislativ, au demonstrat cel puţin o dată cât sunt de incapabili sau rău voitori. Şi totuşi noi i-am validat!
Primei categorii îi urez din suflet ca noul an să NE aducă măcar un gram de înţelepciune în plus!

2. Politicieni: Am greşit anterior spunând că atitudinea celor 10 milioane este tristă. Adevărata sciziune nu este între cetăţenii care au încercat să voteze ceva. Trist este atunci când aceşti alegători se mai şi ceartă între ei. Ca şi cum unuia acum îi este mai rău din cauza votului exprimat de către celălalt. Cât se poate de greşit! Sciziunea în România este cea dintre cetăţeni şi politicieni! Clasa politică este una de natură feudală: un cetăţean poate fi eligibil doar este "de-al cuiva". Acel careva este în primul rând partidul, dar trebuie totodată să fie fiul cuiva, sau macar vreo rudă sau apropiat. Dacă veţi studia vreodată cercurile în care se învârt oamenii politici, veţi constata că există o reţea vastă de elemente interconetate, cu legături care pornesc de la grade de rudenie, cumetrii şi relaţii de afaceri (business, cum ne învaţă oamenii de afaceri de succes, care au avut inspiraţia şi genialitatea de a lucra cu "statul", nu ca noi, idioţii care nu am fost în stare) şi veţi constata că pardidele de fapt nu există, decât acel Partid unic. Nici nu mai are sens să vorbesc şi despre puternicele legături cu trecutul comunisto-securist. Poate asta nici nu ar fi o problemă aşa de mare, dacă dobitocimea plătitoare de impozite ar beneficia de infrastructură rutieră, medicală, şcolară, adiministrativă, de afaceri etc. , măcar la nivelul a 30-50% din media statelor UE. Cine a petrecut puţin timp în alte tări europene este nedrept dacă spune că ne putem măsura cu acestea la nivel de infrastructuri. Şi totuşi aceşti politiceni sunt încă pe scaunele lor, foarte puternici şi, de cele mai multe ori, obscen de bogaţi (prin relaţiile mai sus amintite). Asta ar trebui să ne pună un pic pe gânduri.
Celor din a doua categorie le doresc un gram de bun simţ pentru noul an şi le transmit şi urarea strămoşească: futu-vă muma-n cur!

marți, 22 decembrie 2009

Lauda conducatorilor iubiti


Maine dimineata voi fi din nou acasa in Timisoara, primul oras liber din Romania. Au trecut 20 de ani, sunt multe povesti (adevarate sau afectate un pic de euforia de atunci sau lehamitea de dupa) pe care le relateaza cei care au participat la evenimentele din 1989. Sper ca lumea sa nu uite si sa nu se opreasca din relatat. Sper ca in anii viitori sa apara si mai multe "povesti" care nu au fost spuse pana astazi.
M-am saturat de oameni misteriosi! Iliescu, Stanculescu, Voiculescu si multi altii sunt vazuti, auziti sau cititi vorbind despre Revolutie, fiecare incercand de fapt sa adanceasca misterul. Stiti ce? Macar aveti decenta sa va ascundeti, cacaciosi batrani si murdari cu sange pe maini! Si mai vine Ilici cu amenintari, ca o eventuala arestare a sa in legatura cu Revolutia ar genera proteste...Hai sa facem un exercitiu si sa te plimbam un pic cu catuse, sa vedem cati vor plange de mila ta!

Au aparut zilele acestea relatari despre misterioasa Rezistenta. Sunt convins ca e mult adevar in cele ce se spun acolo. Dar sunt convins ca se incearca si spalarea rusinii si cautarea de scuze. Face parte din exact acelasi joc: oamenii aia or fi avut rolul de a apara, dar i-au aparat fix pe magarii care au ramas la conducerea tarii, au facut jocul prin care tara a fost aruncata in haos si doar salvatorul Iliescu a putut sa reinstaureze ordinea. Dar cu diversiunile cum ramane? Cu unitatile de militari care aveau una despre alta informatii (din aceleasi surse) ca ar fi teroristi si care au sfarsit prin a se impusca intre ei? Si aia tot oamenii din Rezistenta au facut? Poate asa o fi, dar de ce nu ne este livrat macar UNUL dintre acesti rezistenti? Pentru ca livrarea unuia i-ar demasca probabil pe ceilalti, care stau pe scaune inalte si astazi? Cum ii explici unei mame, a carui copil a parasit lumea asta aruncandu-i-se cenusa intr-un canal de langa Bucuresti, ca baiatul ei a murit pentru ca unii tineau neaparat sa ajunga la putere? Cat despre agentii straini din Timisoara (sunt convins ca au existat destui) - da, au fost 100.000 de unguri,sarbi si rusi in Piata Operei care vroiau sa rupa cate o bucatica din republica socialista...hai sa fim seriosi! Probabil ca agentii au fost acolo doar ca sa vegheze ca nu cumva poporul chiar sa puna mana pe putere...
Astept ziua in care un om din Securitate si/sau Armata va avea onoare si va veni sa spuna si adevaruri cu date concrete in fata. Misteriosii sunt de fapt aceeasi diversionisti!

Intr-o alta ordine de idei, Basescu zilele acestea isi desavarseste victoria. A fost o victorie obtinuta cu greu, la limita. Dar, in stil de mare campion, acum isi umileste adversarii: maine vor vota tocmai Bocul pe care l-au demis acum ceva vreme, demostrand inca o data ca marinarul avea dreptate, ca vor tine cu dintii de scaunele obtinute "uninominal". In concluzie, o fi Basescu rau, dar e la fel ca toti ceilalti, poate doar mai abil.

Ultimele injuraturi pe ziua de azi le adresez genialului om de afaceri Prigoana, care (daca zvonurile sunt adevarate, si se pare ca asa este) a cerut conducerea TVR dar, mai ales, un scaunel de parlamentar pentru fiul sau. O fi baiatul un geniu, un adevarat conducator etc, dar numirea lui ne va demostra inca o data ca nu am scapat de PCR (pile cunostiinte relatii) iar viitorul pentru tineri se anunta unul anevoios. Sa nu imi zica mie nimeni din PDL ca prigonica este cel mai capabil tanar pe care il au, tocmai el...genetica asta.

Voi incheia cu vorba mamei mele: Pe astia nu-i mai satura Dumnezeu!

miercuri, 16 decembrie 2009

Noi nu murim!




La 16 decembrie, după calendare,
Era preziua sfinţilor strămoşi,
Care strigau din neuitare,
Să nu lăsăm urmaşilor povara
Să vadă, s-audă şi să tacă.

La 17 decembrie, duminica mare,
Cu ce durere ne-învăţam să fim,
Să fim şi toţi, şi fiecare,
Să dăruim copiiilor
Speranţa, vorbirea, privirea şi lumina!

Timişoara, Timişoara, Timişoara...

a Timişoara au coborît în stradă
Frica, deznădejdea şi speranţa,
Speranţa cea din urmă-libertatea.
Noi nu plecăm!
Noi vrem sa fim!
Nu suntem laşi, nu suntem hoţi-
Chiar dacă ne-împuşcaţi pe toţi.
Noi nu plecam!
Noi nu murim!
Noi nu plecam!
Noi nu murim!
Noi nu plecam!
Noi nu murim!
Timişoara, Timişoara, Timişoara...

(Pro Musica - Timisoara)





marți, 15 decembrie 2009

Cei care au strigat prima oara LIBERTATE!



Nu vroiam sa scriu inainte de data de 16 despre Revolutie. Dar cred ca e mai bine sa imi fac datoria de a aduce aminte celor care au uitat, sau care nu pricep ce s-a intamplat acum 20 de ani.

Cu tot raul care ne inconjoara in aceste zile, sa nu uitam ca acum 20 de ani romanii nu puteau nici sa isi injure conducatorii, nici sa fie nemultumiti de nivelul de trai! Mai mult, nu puteau nici sa isi cumpere de mancare ce si cat si-ar fi dorit, nu se puteau spala cu apa calda la orice ora din zi si din noapte, nu puteau sa se uite la televizor la filme si emisiuni bune-proaste dar variate, nu puteau calatori in strainatate....nu puteau pur si simplu! Era tara lui "nu se poate"!

Nu cer recunostiinta pentru cei ce au cazut acum 20 de ani, pentru ca azi putem sa facem acele lucruri care in regimul trecut erau aproape de neconceput, desi asa ar fi normal, ca toti sa fim recunoscatori celor care au avut curajul sa strige pentru prima oara dupa multi ani: LIBERTATE! Si multi au platit cu viata lor pentru aceasta. Eu unul le sunt profund recunoscator. Nici nu conteaza asa de mult ca astazi majoritatea dintre noi nu ar fi dispusi sa moara pentru libertatile de care ar trebui sa se bucure, avem pana si dreptul la a fi indiferenti...

duminică, 13 decembrie 2009

Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vorbeşte


au trecut 26 de ani de cand a plecat Nichita...


A venit un înger şi mi-a zis:
- Eşti un porc de câine,
o jigodie şi un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasă;
mocirlă se numeşte respiraţia ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină!
A venit îngerul şi mi-a zis:
- Mai străvezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tău!
În curând ai să mori şi viermi
îţi vor forfoti în nări, în bot, în rât, în trompă!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină! îmi zise îngerul...
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul şi cu totul de aur.
El se depărta către o depărtare de aur,
în care apunea soarele de aur.
- De ce te îndepărtezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
- Fără pricină mi-a răspuns, fără pricină...

(Nichita Stanescu - Al meu suflet, Psyhée )




Ciocu' mic si gandul la patrie...


Subiectul este deja tocat si provoaca incet plictiseala.
Lupta a fost stransa, castigatorul a fost marinar, raraitul e suparat, acuza fraudarea. Corect! A fost frauda! Dar TOATA lumea a furat, prin toate mijloacele disponibile.
Supararea mea este ca tot acel FSN a ramas la putere. Si supararea este accentuata de oamenii pe care ii vad certandu-se aproape toata ziua pentru unul din cei doi. Ca PSD sunt comunisti, ca Basescu e tiran etc. Sa va zic ceva? Asa este! Toti aveti dreptate! Si atunci de ce mama dracului nu am fost in stare in acesti 20 de ani sa aducem la putere pe altii? Altii care NU au mai fost la vreo forma de putere inainte...Rezolvam astfel si Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, ne scapam si de taberele de hoti cu costume(cine stie insa, poate apareau altii). Nu inteleg cum de nimeni dintre intelectuali nu se sesizeaza ca de fapt PDL si PSD sunt parte din aceeasi structura. S-au despartit tocmai pentru a putea oferi prostimii o asa zisa optiune intre stanga si dreapta. Si noi/voi ati/am muscat! Pana si PNL a muscat.
Cat despre lupta electorala, cred ca este destul de clar ca trupa Geoana s-a cam batut singura. Au facut exact greseala din 2004 pe final. In loc sa stea in transee, au iesit la atac frenetic, crezand ca lumea ii iubeste cu adevarat. Au facut jocul Marinarului. Acesta a urlat despre moguli, iar Raraitul a mers tocmai la mogul pentru un masaj relaxant. Asta in timp ce televiziunile Realitatea si Antena nu se mai opreau din a-l ataca pe Basescu si PDL in mod frenetic, fara a mai tine cont de vreo practica jurnalistica invatata prin facultati sau alte scoli. Devenisera atat de vehementi si atat de plini de ura, incat ajunsesera plictisitori. Basescu in schimb a fost abil, a stat la cutie, a lacrimat. Culmea este ca, si unii si altii spuneau adevaruri. Sub forma unei teribile minciuni, care ne tine intr-o miscare anevoioasa de 20 de ani incoace. Exista un proverb irakian care spune ca, atunci cand situatia este complicata, cel mai bine este sa stai la geam - atunci vei vedea cadavrul dusmanului tau trecand. Alianta PSD+PNL+Iohannis nu a stat la geam, a crezut ca poporul ii iubeste pana la Dumnezeu si inapoi doar pentru ca ei vor sa il arunce pe marinar peste bord.
Cat despre multele voturi nule - sper ca macar 10% din ele sa fi fost anulate in mod voit, cum a fost si al meu - in semn de dezacord pentru ambii candidati.
Haideti data viitoare sa nu mai votam pentru raul cel mai mic! Se poate?




duminică, 6 decembrie 2009

Istoric sau isteric?


Astazi probabil vom afla cine va fi presedintele Romaniei pentru urmatorii 5 ani. Tin sa ii injur pe acesta cale, prieteneste, pe toti cei care jubileaza oficial din ambele tabere. Jubilari pe baza unor sondaje de opinie facute de oameni, cu bunele si relele lor, si care arata un scor destul de strans. Ce ar fi sa stam toti cu curul in banca noastra pana maine cand vor aparea si numaratorile oficiale?

Mi se pare ciudat ca Basescu a iesit cu cateva minute inainte de ora 21 pentru a-si proclama victoria. La fel cum mi se pare ciudat ca cei din tabara Geoana-Antonescu declara ca victoria lor este una istorica. Istorice au fost numirea lui Cuza, Carol, victoriile de la Marasti si Marasesti, trecerea Prutului si Revolutia din 1989 (asa cum a fost ea), nu victoria voastra meschina intr-un joc cu doi contracandidati vai mama lor! Dobitoci cu facultate (ca sa nu zic rahati cu ochi)! Cica voi doriti o singura Romanie? Si va bucurati cand ati castigat (poate) la un scor in halul asta de strans? Unde sunt mesajele pentru votantii celuilalt? Parca Mirrrcea era diplomat...Ma intristeaza ca a trebuit sa alegem intre "astia doi" si istoric va fi momentul in care vom putea vorbi de ei si camarilele lor doar la trecut.

Eu unul sunt multumit de rezultat, orice s-ar concretiza maine dupa numaratoarea finala - candidatul votat de mine sigur va castiga! Pentru ca i-am votat pe amandoi! Si vreau sa le multumesc ambilor candidati! Vreau sa le multumesc pentru ca ne-au arata ca se poate! Se poate sa fi un concurent prost si sa ajungi in finala! Se poate sa fi un finalist prost si sa castigi! De asemenea vreau sa le multumesc jurnalistilor de la anumite trusturi de presa care au ridicat ura la rang de jurnalism - sunteti niste neprofesionisti, nici macar sustinerea cuiva nu sunteti in stare sa o exprimati!

Mi-e sila ca amandoi dintre acesti oameni au avut atatia sustinatori care si la aceasta ora se mai cearta pe "care e mai bun" sau, preferata mea, care este "raul cel mai mic".

Ne vor manca viermii in cautarea raului cel mai mic. Sper ca urmatorul guvern sa inceapa sa si lucreze si indicatorul rutier din inceputul acestui post sa nu mai fie specific pentru intrarea in Romania. Ultimii 20 de ani ne-au invatat ca, indiferent de cine e la putere, nu se intampla nimic constructiv. Sper sa nu se respecte traditia si de data aceasta.




joi, 3 decembrie 2009

Subtire

Gandul ca la intoarcerea mea in tara unul dintre cei doi pe care i-am vazut astazi in confruntarea electorala va fi seful Armatei si seful Statului imi provoaca scarba. Am vazut astazi doi candidati lipsiti de personalitate, oameni slabi, discursuri subtiri. Si o tara plina de oameni ipocriti care ii sustin!

Mi-e scarba de lacrimile presedinetlui Basescu. Mi-e greata de tratatul semnat omuletii aceia in incinta Operei din Timisoara (sa semnam hartii pe care sa scrie ca vrem ca in tara sa fie bine, pentru ca e mai bine sa fie bine decat sa fie rau?) Vad oameni maturi cu studii inalte care nu au nici cea mai vaga idee ce inseamna un proiect. Sau mai degraba ne mint, ne induc in eroare, creaza confuziile care au adus tara asta in mizeria in care ne aflam. Nu tata, nu asa! Flegmez eu pe hartii si declaratii...Un proicet are incepand de la prima pagina un continut, un plan de desfasurare si mai ales un scop! Vreau sa vad un master-plan pentru infrastructura, pentru invatamant si pentru justitie! Nu ne mai aruncati cu rahat ca la porci! Nu se pune problema ce a cautat Geoana la Vantu, ci de ce Vantu este liber cand o tara intreaga il stie vinovat si cei care ne conduc sunt in diverse relatii cu el. Si cand spun Vantu, nu ma refer la persoana celui care a fost incriminat si nedovedit pentru afacerea FNI ci la acel vant care a cutreierat tara noastra timp de 20 de ani de zile si a bagat miliarde de dolari in buzunarele unor asa-zisi oameni de afaceri. Si vina o poarta toti! Toti cei care au fost la putere in acesti 20 de ani sub o forma sau alta! Pentru ca NIMENI nu poate spune ca nu stia ce se intampla!

Am avut astazi o singura sansa sa scapam! Asteptam ca din clipa in clipa stalpii din Palatul Parlamentului sa flambeze si sa ne elibereze de macar cele doua masti care pretind ca ne vor binele. Nici Ceausescu nu a spus ca ne vrea raul...

Eu imi iubesc tara! Si cand un om a fost la vreo forma de putere si nu a fost in stare sa asigure dobitocilor platitori de impozite un minim de civilizatie, inseamna ca ii trateaza ca pe niste animale. Si nu le inteleg ura! Zicea cineva prin alte vremuri istorice ca porcii nu stiu sa urasca. Avea dreptate! La finalul fiecarui ciclu electoral se gasesc unii si altii sa se urasa si sa afiseze aceasta ura ostentativ: vezi relatia Basescu-televiziunile "mogulilor". Hai mars! O opozitie adevarata si sanatoasa se face pe intreg parcursul unei guvernari! Nu mi-l pupi in fund un an si apoi 4 ani incerci sa-l regulezi in acelasi fund pe care l-ai lustruit!

Duminica va fi o lupta pe care nimeni din cei implicati nu merita sa o castige! Ca de obicei va castiga "raul cel mai mic".


miercuri, 2 decembrie 2009

Hai sa ne mintim!

Inca o data mi s-a demonstrat si ieri ca nu am evoluat in ultimii 20 de ani. Lumea se cearta intre Basescu si Geoana de parca ar fi vreo diferenta intre ei. Exista o vorba in batrani - toti o apa si-un pamant!

Pentru cei care sperau la o schimbare, lucrurile s-au cam terminat la primul tur al alegerilor cand dintre cei 12, asa cum erau ei, au ramas tocmai cei doi care fac parte din FSN, acum scindat, dar inca mult prea puternic. Crin nu a dezamagit, ci a facut exact ceea ce un politician doreste: sa isi impuna, fara a tine cont de mijloace, punctul de vedere. Solutia Iohannis este si pe placul meu, sunt curios doar cat PSD va fi in acel guvern. As fi placut surprins ca posibilul cabinet Iohannis sa fie format doar din specialisti.

Pana una-alta am avut parte de circ ieri. Si nu ma refer la protestatarii din Piata Operei din Timisoara. Ii rog pe cei care cunosc aceasta piata sa se uite bine pe imaginile existente, filmate chiar si de opozantii marinarului, si sa estimeze sincer cam cate persoane au participat. Erau doar 10 babe? Sa va spun ce am vazut eu: am vazut membrii ai galeriei Poli Timisoara, membrii ai Noiii Drepte, Nationalistii Autonomi Timisoara - grupuri din care cunosc destul de multa lume, cu media de varsta undeva pe la 25 de ani- si destul de multe persoane aleatorii, convinse de catre acestia sa participe la manifestatie. Acestia purtau diverse bannere si steaguri tricolore, probabil ale Republicii Africane Chad. Apoi am vazut un grup de oameni cu steaguri rosii (culmea, niciun steag al preaviolatei Romanii) care incercau sa intre in Piata (imagini filmate de Antena3, nu de mine sau alti necivilizati). Se poate citi destul de clar provenienta lor strict timisoreana: bannere cu PSD Sacalaz si alte comune din zona. Cam aceleasi porcarii pe care le facea si Basescu si era acuzat pana acum in campanie. Apoi mi s-a spus o zi intreaga cum cei din prima categorie sunt simpatizanti ai lui Basescu si ai PDL. Trebuie recunosc ca toti membrii galeriei lui Poli au acasa cate un fular cu Basescu si un poster cu Elena Udrea in camera. La fel cum si la Societatea Timisoara in fiecare zi se intoneaza imnul PDL. Hai sa ne potolim! Cu siguranta ca au participat destui membrii PDL la protest. Dar nu am vazut afise cu Basescu sau PDL. Si ipocrizia a continuat toata ziua tocmai pe posturile de televiziune incriminate de marinar: Antena3 si Realitatea. Au inceput prin a inversa proportiile (3000 de oameni din PSD si 2oo de "simpatizanti PDL"). Apoi s-a continuat prin catalogarea celor care se vedeau in imagini: golani, huligani, necivilizati, manipulati si mai apoi s-a extins chiar la "aceia nu sunt oameni". Parca il revedeam pe Iliescu in 1990. Mai lipsea doar mobilizarea minerilor...

Sa demonstrez scurt de ce NU a fost o manifestatie a PDL: La Timisoara s-au adunat vreo cateva sute de protestatari iar apoi in restul tarii (ii respect pe cei care au iesit sincer in strada si ii trimit la origini pe membrii PDL dintre ei) tot cateva sute. Ei bine, PDL putea aduce mult mai multi. A demonstrat ca are mijloacele necesare chiar la Timisoara, inainte de primul tur electoral. Greseala ii apartine tocmai staff-ului lui Geoana: puteau semna la Sibiu sau la Bucuresti si intreg circul era evitat. Marinarul nu merita gura de aer castigata ieri. Dar cand prostanacul e prostanac, asa se intampla. In mod ciudat, tocmai televiziunile incriminate de Basescu s-au ocupat de dezinformare in legatura cu evenimentele de la Timisoara. Si de catalogari! Daca cei care au strigat impotriva PSD ieri in Timisoara erau animale si golani, atunci ce mama dracului erau cei cu steagurile rosii? Faceti tocmai greseala pe care o face Basescu, cine nu e cu voi e impotriva voastra! Eu am inteles ca Geoana trebuie sa castige alegerile. Dar sa nu se atinga cineva de orasul meu! Zicea doamna Cornea astazi, evident doar pe baza imaginilor de la TV, ca "se vedea pe multe chipuri că erau oameni nu de o calitate bună". Cu tot respectul pentru doamna Cornea dar, ce mama dracului de exprimare e asta? In ce se masoara calitatea unui om? Si parca eram toti egali...
Altii ziceau ca ne facem de rusine pentru ca iesim in strada. Nu tocmai in asta consta democratia? Nu din cauza ca inghitim in loc sa protestam am fost ultimii care au "scapat" de comunism? Si atunci inseamna ca Franta ar trebui sa crape de rusine - acolo oamenii ies in strada aproape in mod regulat pentru a protesta. De cand ma aflu in Germania, saptamanal are loc cel putin o manifestatie de protest. Dar sunt sigur ca si acolo studentii sunt manipulati de mai stiu eu ce forte obscure.

Geoana ar mai fi avut o carte buna de jucat: daca tot i s-a imputat filiera Iliescu si comunismul, putea simplu sa spuna ca el l-a dat jos pe Iliescu din PSD si a reformat partidul. De ce oare nu a afirmat asta? Pe de alta parte, am observat inventarea unui nou stil jurnalistic: cum se cheama specia jurnalistica in care un moderator cu 3-4 prieteni ii pun intrebari unuia din tabara adversa celor 3-4 prieteni si rad fortat la fiecare raspuns al acestia?

Abia astept finalul acestor alegeri. Mi-e sila si indiferent cine va castiga. Ce spunea Basescu in 2004 e valabil si acum: iara trebuie sa alegem intre 2 fosti comunisti. Am observat ca exista o larga majoritate de oameni pentru care comunismul si Iliescu sunt doar chestiuni trecute de mult, total nerelevante astazi. Sa le spuna acest lucru familiilor celor cazuti la revolutie. Cat timp FSN va ramane la putere nu se va afla niciodata vreun adevar despre cele intamplate in 1989 si cine uita nu merita!

Doresc sa ii injur public pe cei care au mintit sau au vorbit urat de Timisoara ieri - muistilor!



Am fost ieri la o petrecere a studentilor romani din Munchen, cu ocazia aniversarii Zilei Nationale. Bucuria lor de a se aduna si a vorbi romaneste, cu tot ceea ce tine de acest lucru, ma bucurat si pe mine. In rest a fost un chef ca orice alt chef, in schimb m-a impresionat ca lumea a venit cu steaguri de diverse marimi si s-a cantat "Treceti batalioane romane Carpatii". Le multumesc cu aceasta ocazie pentru ca isi iubesc tara asa cum este ea.


Nicolae Furdui Iancu Treceti Batalioane Romane Carpatii
Vezi mai multe video din Evenimente



duminică, 29 noiembrie 2009

Scoateti usturoiul!



Nici nu stiam ce zi este azi, prin urmare nici cea de maine. Mi s-a adus aminte ca este Sfantul Andrei, o zi deosebita pentru cultura si traditia de sorginte romaneasca. Noapte dinspre 29 spre 30 noiembrie este cunoscuta si ca Noaptea Strigoilor sau Noaptea Lupului.
M-am bucurat de gasirea unui scurt film despre insemnatatea acestei nopti si traditiile care tin de aceasta. Inchei prin a va ura o noapte cat mai placuta si sper ca cei interesati sa vizioneze scurtul clip fie pentru a-si reimprospata memoria sau pentru a afla lucruri pe care nu le stiau despre Noaptea Sfantului Andrei.




vineri, 27 noiembrie 2009

Politica e rupta din rai


Am inteles ca trebuie sa scapam de Basescu. Stiam si eu asta, am aflat pe cont propriu, traind in Romania in ultimii 5 ani. Tot in Romania ma aflam si acum 20 de ani, si acum 25. Ii inteleg pe toti cei care, vorba lu' Badea, nu mai pot cu Basescu. A depasit o multime de limite in acest mandat. Nu am uitat insa nici ultimele luni de guvernare Nastase, in care lumea spunea ca il va vota si pe Dracu', numa sa scape de coruptul Adrian.

Basescu merita sa se intoarca pe mare, e clar. Dar ca in orice razboi, doresc ca cei care pierd sa piarda demn (comandantul de vas se pare ca nu se pricepe la asa ceva, adevarul e ca nici nu a prea pierdut pana acum - nimeni nu scapa virgin), la fel cum doresc si ca cei care castiga sa lupte bine, cu forta, cu strategie, pe alocuri chiar murdar, sa fie un adevarat Blitzkrieg politic. Dar lupta de gherila politica imi displace. De ieri pana astazi, Basescu l-a lovit "cu pumnul in gura" pe un biet copil. Orice stire, orice ziar, de ieri si pana azi nu fac decat sa comenteze gestul socant al presedintelui. Am vazut si eu filmarea cu pricina (nici golul lui Dan Petrescu impotriva Angliei nu cred ca a fost difuzat si redifuzat mai des in decurs de 24 de ore) si ma gandesc ca cei care il vor pe Basescu la pamant chiar nu au sa ne ofere un motiv mai bun pentru a-l contravota pe marinar? Nu exista Udre, Cocosi, Berceni, frati sau fiice si mai ales propria persoana (politically corrupt) a caror activitate sa poata fi atacata? Trebuie sa il dam jos pe Basescu pentru ca bate copii? Hai sa fim seriosi. In primul rand, copilul era nesimtit. In al doilea rand, Basescu este nesimtit. In al treilea rand, jumatate dintre romani isi bat copii. Altii chiar si-i violeaza. Jurnalistii care au ales sa-l toace pe Basescu pentru lovirea unui copil au cam gresit tara. Ne-am trezit acum brusc drept inventatori ai moralitatii. Daca era asa, de ce nu a fost folosit filmuletul cu pricina inca din precedenta campanie electorala? De ce i-am permis unui care loveste copii cu pumnul sa ajunga presedinte? Ca sa scapam de Nastase si PSD? Evoluam greu, foarte greu. 

Mie sa imi zica de cazurile de coruptie, de incapacitatea de a guverna, nu de dosul de palma aplicat unui copilas. Sau cumva se pregateste eternul troc: lasa-ma ca sa te las. Astfel, Basescu si altii din trupa lui vor fi plimbati un pic pe la niste procuraturi iar pe urma cazurile se vor clasa din lipsa de probe sau proceduri incorecte, dupa cum ne-am obisnuit (remember Nastase?). Sustinatorii lui Basescu ar fi niste scelerati, dupa cum au fost mai sau mai putin corect catalogati, din cauza consecventei lor stupide, fie vorba intre noi. Dar cei care astazi transforma un gest de "hai dispari d'aici" (foarte des folosit la romani, de altfel) intr-un gest socant, un pumn in gura unui copil, copil care mai si rade dupa ce i se aplica strasnicul pumn. Jurnalismul nostru se pare ca nu s-a transformat foarte mult fata de perioada interbelica. Maine ne vor fi furnizate imagini cu Basescu si ai lui scuipand pe strada, iesind de la curve sau nespalandu-se pe maini dupa iesirea de la WC. Si atunci vom fi socati...

Haideti, se poate mai mult. Vreau si eu o ancheta, invatati si voi de la jurnalistii americani pe care ii tot dati exemplu. Vreau un caz de coruptie demascat, primul serios dupa 20 de ani! Stiu ca se poate, coruptia mare e in jurul nostru, de fapt face parte din noi, toti o recunoastem dar ea, culmea, nu se vede. Sa fie coruptia Dumnezeu? Convingeti-ma sa il votez pe Geoana pentru ca e foarte capabil (mai tocati varianta Iohannis) sau pentru ca marinarul e corupt, nu pentru ca a mers la curve dupa 6 luni de stat pe mare. 





marți, 24 noiembrie 2009

Cine n-are batrani...ii inchiriem noi


Mi s-a spus un banc astazi, dupa o zi inceputa mediocru si continuata prost:

Merge o batranica la vot. Intra in cabina, sta cateva minute, dupa care iese si se adreseaza comisiei: "Nu va suparati, "fute-v-as" se scrie cu linioara sau fara?"


duminică, 22 noiembrie 2009

FSN functioneaza!

Rezultatul de azi a fost conform tuturor asteptarilor.
Cei doi comunisti se vor confrunta in marea finala pentru inimile romanilor.

Am trait si invatat vreo 2 lucruri astazi. Fiind plecat din patrie, am votat la consulatul onorific al republicii ex-socialiste Romania din Munchen, Bavaria, Germania - adica undeva in lumea a treia.
Mare mi-a fost mirarea cand, undeva pe la ora locala 14:30 am ajuns la consulat, si am dat de o coada de toata frumusetea. Romanii erau in mare numar la vot. Atmosfera era aproape ca de sarbatoare. Lumea se bucura sa se reintalneasca, mi-am gasit prieteni despre care nici macar nu stiam ca sunt la Munchen, vremea era frumoasa, lipseau doar micii si berea.

Ca mai peste tot pe unde am intrebat, lumea vota impotriva lui Basescu si mai toti erau iritati de Geoana. Drept urmare, am inceput sa sper. Sa sper ca tinerii vor iesi la vot in numar mare, ca lumea si-a dat seama in sfarsit ca a existat in Romania un partid numit PCR si apoi unul FSN. Nu eram convins ca asta ne va livra un castigator surpriza, dar ma gandeam ca poate totusi vom avea o finala diferita de cea din 2004. Basescu avea dreptate si atunci: poporul asta este intradevar blestemat sa aleaga intre doi fosti comunisti. Iarasi!

Am urmarit si un pic stirile de acasa. Vedeam lume in transhumanta de la o comuna la alta, pornita sa voteze. Inca o data, m-am intrebat de ce nu ne folosim CNP si bazele de date, pentru a evita votul multiplu, ma intrebam unde sunt observatorii aia de la UE, de ce nu se suspenda aceste alegeri simulate. Imi spunea maica-mea de multe ori ca poporul asta nu mai are sau nu a avut niciodata mandrie - atunci cand vedea oameni imbulzindu-se la diverse manifestari pentru a primi cate ceva: expuneri de moaste, sarbatori, alegeri. Le multumesc acestor oameni care au votat si revotat astazi, si ii astept sa ii vad in curand plangadu-se de subventiile mici din agricultura, de pensii si salarii, de sistemul de sanatate precar si eventual plangadu-si mortii de pe soselele patriei. E urat ce zic, dar nu sunt de acord cu prostitutia morala, fie ea si pentru un kil' de faina sau o plimbare cu autobuzul la oras. Le multumesc celor doi candidati din finala pentru contributia lor incomensurabila la sistemul de mii de kilometrii de autostrazi ale Romaniei. Le multumesc banatenilor care in proportie de peste 40% (dintre votanti) au votat pentru un fost comunist. Nu degeaba avem un cimitir al eroilor in Timisoara - trebuie sa avem in ce sa ne cacam. Se vede asta si prin atitudinea jignitoare pe care o au autoritatile locale fata de mai tot ce tine de revolutie si lupta anticomunista. Sper sa dormiti cu totii bine in decembrie, la peste 20 de ani distanta de evenimentele care v-au permis astazi sa va bateti joc.

Nu vreau sa aud scuza cu "nu am avut pe cine sa votam". Am avut 12 candidati, dar voi i-ati preferat pe "vedete". Ati avut sansa sa votati pe cineva care "nu a mai fost" si mai ales pe cineva care nu a mai fost inainte de 1989, fie el si Becali, nu vreau sa fac reprosuri pentru ca nu au votat cu cine am votat eu, erau atatia...Nimeni nu a scos un sunet in apararea acelor candidati care nu au fost lasati sa vorbeasca. Democratie...

Brucan a fost un profet slab. Douazeci de ani sunt un mizilic. Au trecut ca prin ceata si se pare ca nu au trecut cu folos. Aceeasi oameni, plus urmasii si prietenii lor sunt la conducerea tarii, eventual si-o mai disputa intre ei din cand in cand. Ma intreba astazi unul dintre prietenii intalniti la vot daca am de gand sa raman in tara care l-a primit si pe el destul decent, ca sa nu spun chiar foarte bine. A fost probabil pentru prima data cand nu am raspuns clar si raspicat "NU".

Totusi, nu este un capat de drum. E un drum mai noroios pe care ne tot zbatem de ceva vreme, dar undeva la nu foarte mare departare se aud masinile de pe autostrazile europene...

Voi incheia cu doua citate, care consider eu ca se potrives zilei de astazi. Primul, al unui mare istoric, iar al doilea e oarecum compus de mine acum, dar ideea mai mult ca sigur nu este originala:

Cine uita, nu merita!

Prost te nasti, dar curva alegi tu sa fi!

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Tinerii la vot!


Maine sunt alegeri, sper ca lumea sa iasa la vot, mai ales cei tineri, chiar si cei care considera ca nu au pe cine vota.

Ar fi si culmea ca fiecare sa aibe un candidat care sa il reprezinte 100%... ne-ar trebui cateva milioane bune de candidati. Consider ca dupa 20 de ani de neocomunism si de dictatura FSN, ar cam fi cazul sa renuntam la acesti urmasi ai partidului comunist. Resping orice este in stransa legatura cu fostul, dar inca activul FSN: PDL+PSD.

Ar cam fi cazul sa demonstram ca nu avem mintea chiar asa de scurta, ca nu am uitat de 1989, ca nu am uitat saracia din anii 90, ca nu suntem orbi la marile averi care au secatuit tara, ca vrem ca in Romania lucrurile sa si evolueze. Recunosc ca niciunul dintre candidati nu este pe gustul meu, dar voi vota anti FSN, voi vota pentru "dreapta", chiar daca la noi ideologia este undeva in plan secund. Cui nu ii convine niciun candidat, sa vina si sa isi anuleze votul!

Cat despre referendum...Basescule, Elenele sunt curve? Ai futut uninominalul, acum ce mai vrei sa regulezi? Sa ne vedem pe mare!

Veniti maine si votati! Nu voi incerca sa conving pe nimeni cu cine sa voteze. Voi face doar o mica aluzie referitoare la optiunea mea pentru votul de maine:



miercuri, 18 noiembrie 2009

Curvele virgine


Avem aprox. 4 candidati cu sanse de a intra in turul 2 la prezidentiale. Avem vreo 12 in total. Plecat fiind din tara si in mod ciudat nesatul de mizeria de acasa, am tot incercat sa urmaresc normalele si asteptatele dezbateri si mai ales confruntari intre candidati.

Imi dau inca o data seama ca traim intr-o democratie cu puternice accente predecembriste. La fel cum si in justitie nu te baga nimeni in seama daca nu ai "spate", asa si la alegeri, daca nu faci parte dintr-unul din cele 3-4 partide, nu te baga nici dracu' in seama. Ba mai mult, candidatii cotati cu sanse putine sunt umiliti, trimisi la matinale sau scosi afara de prin institutii.

Am avut pana acum o singura confruntare, intre doar 2 candidati. Un al treilea, raraitul meu preferat, s-a tras pe cur, cum se zice la noi. In mod normal, ca in orice alta competitie, neprezentarea se sanctioneaza cu descalificare. Astept publicul sa ii arunce prosopul si sa il huiduie. Il astept pe Gadea sa termine cu partizanatul, de care sincer nu il credeam in stare, inca am o parere buna despre el, dar termina manca-ti-as sufletelul tau de teolog cu sustinerea lui Geoana, pe zi ce trece mai fatisa! E vreun om intreg la minte si neinteresat in tara asta care are impresia ca intre Traian si Mircea este vreo diferenta? Chiar am uitat toti de FSN?!

Nu il admir pe Antonescu, dar il voi vota din cateva motive, mai mult sau mai putin serioase: l-a batut pe Basescu la dezbatere, nu este rarait, are un program destul de pertinent, a avut curajul sa participe la confruntare, nu a fost in FSN, este dezavantajat de sondajele cretine care apar zilnic, este de dreapta (cel putin declarativ, el si cu partidul dansului), il cheama Antonescu ;)

Toti candidatii cu pretentii sunt speriati. Speriati ca nu cumva cei nehotarati (si multi) sa vina totusi la vot si sa il voteze "pe celalalt". Lucru care se deduce si din evitarea dezbaterilor. Ca niste virgine pe cale sa participe la o orgie, pe care o doresc, dar le e frica sa nu cumva sa primeasca mai mult decat vor da, sa nu fie atacati de prea multi. Da, eu vreau sa ii vad pe toti cei 12 candidati! Nu sunt de acord cu numarul lor cam mare, dar pentru asta avem legea electorala, asa stramba cum e ea - e prea tarziu sa o schimbam. Si daca tot am vrut democratie acum 20 de ani, sa dam oamenilor optiuni. Fie ele si 12 la numar! Sa ii ascultam pe toti. Sa nu imi zica mie careva ca e greu de organizat asa ceva, uitati-va numai ce bine se descurca televiziunile cu diverse showuri cu si mai multi participanti.

Urasc alaiurile de campanie, transformate neologistic in staff-uri. Practic nu prea avem o personalitate puternica care sa candideze. Marinarul vine cu Elene, Boci, Frunze Verzi dupa el, Geoana e tinut ascuns (au invatat baietii din campania lui Nastase), bazandu-se pe proverbiala memorie scurta a poporului nostru; pana si vocalul Vadim a ofilit.

Am auzit din diverse directii ca jocurile ar fi deja facute pentru Geoana, lucru care s-ar potrivi cu jocul obscur facut de el cu stafful aferent. Probabil singura sansa de a scapa de FSN (sangele apa nu se face...) este ca toti nehotaratii sa vina la vot. Sa voteze pe cine ii taie pe ei capul, sa ii voteze pe necunoscuti. Si inca nu inteleg de ce nu folosim CNP-ul si baze de date pentru a evita frauda...

Din punct de vedere al democratiei si al procesului electoral, ne situam cam pe unde erau americanii prin anii 50-60. Lipsesc doar impuscaturile...inca.


marți, 10 noiembrie 2009

La buna vedere, Maestre!

Vorbeam acum cativa ani cu un prieten, dupa una din numeroasele revizionari ale filmului Filantropica, ca vom merge neaparat la inmormantarea marelui Dinica, cand va fi sa paraseasca aceasta lume, constienti fiind ca are deja o varsta. Nu parea pe atunci nici bolnav, nici pe duca, din contra, afisa in rarele ocazii cand se lasa vazut si auzit in afara scenei si a televizorului, aceeasi modestie caracteristica, dublata de privirea si mai ales intonatia aceea strengareasca, de om care le stie pe aproape toate, dar nu vrea sa le spuna, decat daca e cazul, si poate nici macar atunci.
Acum cateva zile, cand ne cam dadeam seama ca Maestrul Dinica isi cam ia ramas bun de la noi, mi-am adus aminte de acea "promisiune". Apoi am urmarit relativ detasat ce se mai auzea despre Dinica la televizor, fara a baga de seama lamentarile de genul "se mai duce un mare actor".

Ei bine, azi dimineata la orele 6 ajungeam in Germania, iar cand ma trezeam mult mai obosit dupa somnul nelinistit decat dupa drum, aflam ca in urma cu cateva minute murise cel mai mare actor, dupa umila mea parere, pe care l-a dat aceasta tara. Mama, care stia de profundul respect pe care il purtam lui Dinica, mi-a si trimis mesaje care sa ma anunte de moartea lui - nu cred ca a scris vreodata un sms, deoarece "nu imi plac butoanele", dar astazi am primit un mesaj de la mama mea, probabil cu tasta "send" apasata de atatea ori pana a fost sigura ca mesajul a ajuns la mine, astfel incat am primit vreo 10 mesaje consecutive, tulburatoare chiar: "a.murit.dinica."

Pentru multi a fost doar un mare actor. Sau doar cel mai mare actor roman. Eu am invatat de la Dinica ce inseamna modestia, fara a lasa capul plecat. Nu voi duce dorul rolurilor excelent interpretate, in special de personaje negative. Ma voi bucura ca am putut sa le apreciez si le voi viziona de oricate ori voi avea ocazia.

Cat despre prezenta mea la ingropare, nu este necesara si nici posibila, dar primul drum la Bucuresti pe care il voi face va avea ca punct principal mormantul lui Dinica. In schimb, sper ca toti cei care l-au apreciat pe Dinica, sa fie prezenti in taina si decenta la inmormantare. Cerandu-mi scuze pentru lipsa diacriticelor, fara vreo legatura aparte, inchei cu citatul meu preferat auzit de la Marele Vagabond: Mana intinsa care nu spune o poveste, nu primeste pomana!



sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Urlătorii

Marele căpitan al vasului în derivă - ruginit, cu sănătatea călătorilor precară, în căutare de ape mai liniştite - cu nume identic cu cel al ţării noastre, a fost astăzi la Timişoara. Sunt tare curios ce-i mână pe aceşti oameni de la spate, astfel încât ei să umple Parcul Rozelor în asemenea măsură cum au făcut-o astăzi, ba să mai şi scandeze lozinci ieftine şi nume pe care unii preferă să le uite cât mai repede.
A fost probabil întregul clan prezent azi: Blaga, Boc, Băsescu, Udrea, TR Ungureanu, Ostaficiuc etc. Băsescu a vorbit prost azi. Chiar foarte prost, aş menţiona. Slab din punct de vedere oratoric, slab din mai toate punctele de vedere. Dar, a fost cel mai bun dintre cei care au luat cuvântul. Boc şi Ostaficiuc abia au "editat" câteva fraze, departe de perfecţiune, probabil şi Eba ar fi fost dezamăgită. Dar toţi erau răguşiţi! Dovadă a dârzeniei cu care urlă în toate oraşele ţării în această perioadă. Urlă cum, că ei ar fi cei mai buni, ei pot să ne scoată din rahatul în care, în mare măsură, ne-au băgat. Şi, bineînţeles, ceilalţi sunt nişte hoţi! Huuuuuuuă! Asta fiind reacţia publicului iubitor la auzul numelor Geoană, Iliescu şi mai ştiu eu care alţi distinşi politicieni din tabere adverse.
Nu mă pot pronunţa decât asupra prestaţiilor din această campanie, care cum vorbeşte şi în ce fel reacţionează la ce a spus celălalt. Campania constructivă oprindu-se cam aici... Se pare că cei doi reprezentanţi ai defunctului, dar încă extrem de puternicului FSN, îşi vor disputa locul în cabina comandantului.

În fine, până şi campania electorală e de slabă calitate, motiv pentru care nu are rost să continui extenuarea tastaturii întru evocarea ei. Mai bine să povestesc despre o acţiune electorală la care am luat parte în Turcia în vara acestui an. Se făcea că erau alegeri, iar în suburbia Istanbulului Avcilar, se desfăşura un concert al renumitei trupe Teoman, un fel de Iris al turcilor. Publicul a fost introdus în atmosferă de nişte trupe de dansuri tradiţionale, iar în pauze se auzeau în boxe melodii provenite de peste Marea Neagră, cântate de Inna şi Morandi, la mare modă la turci.
Înainte ca cei de la Teoman să urce pe scenă, a venit un nene chel şi negricios, îmbrăcat la costum, un costum destul de ieftin, din câte mă pricep eu, mult prea gros pentru luna iulie pe malurile Bosforului. Şi începe nenea să vorbească, hotărât, convins de ceea ce zice, ca un actor pe scenă, prestaţie foarte bună. Eu încă eram convins că tipul este prezentatorul mitingului, după felul în care vorbea, până când pe ecranul din spatele lui au început să ruleze imagini, grafice, care prezentau realizările lui şi ale partidului, planuri de acţiune, situaţii bugetare, planuri de dezvoltare, imagini ale lucrărilor prin care Avcilarul devastat de cutremurul din 1999 a ajuns un orăşel cochet şi chiar mult mai curat decît orice suburbie pe care am văzut-o pe la noi, asta deşi ei nu dispun de coşuri de gunoi, din cauza riscurilor de atentate. Nenea ala care părea că "le zice bine" era candidatul. Nici nu mă interesează cât a minţit sau dacă a fost ales. M-a impresionat atât prestaţia lui de politician care se adresează alegătorilor, inspirată şi învăţată probabil de la prietenii lor americani, cât mai ales autostrada cu 14 benzi care leagă Istanbulul, brăzdată de pasarele pietonale cam la fiecare 100 de metri, infrastructură la care România încă visează, chiar dacă pentru populaţia Istanbulului este cam la limita suficienţei, dar turcii - destul de subapreciaţi de către noi, prin expresii de genul "ca turcii" sau întrebări cu "esti turc, nu înţelegi?" - turcii ăştia se mişcă binişor, construiesc, dezvoltă, se dezvoltă.

vineri, 30 octombrie 2009

Sonda-ţi-aş opinia


Consider sondajele de opinie un bun formator de opinie. Asta fără să mai pun la îndoială corectitudinea sondajelor de pe orice meleaguri. Trebuie să fim cel puţin oligofreni să credem că sondajele (nu toate, dar majoritatea) nu se falsifică. E ca la experimentul acela la şcoală, când ştim cam ce rezultat căutăm şi "facem să iasă bine".

Nu am nimic cu cei care fac sondajele de opinie, fie ei sociologi sau studenţi în practică - este o meserie frumoasă, chiar dacă mie unul nu îmi place. Şi că tot se apropie alegerile, au răsărit şi sondajele electorale. Aflăm dacă facem parte dintre cei aprox. 30% de susţinători ai dictaturii băsesciene, sau dacă suntem dintre ceilalti 50% care l-ar arunca peste bord. Interesant e că nu prea ni se spune câţi sunt cei care refuză să meargă la vot, pe motiv că nu au pe cine să voteze! De ce să fie asta oare? Pentru că sondajele nu fac de fapt decât să încerce a-i influenţa pe cei influenţabili? Ce rost mai are să merg, dacă oricum X-ulescu e dat clar învingător? Aşa că mai bine fac ceva util în duminica respectivă. Prin urmare, sondajele astea de opinie fac în aşa fel încât să elimine elementul surpriză. Pe unii îi ţin în casă în ziua votului, dar pe alţii, cel mai important, îi atrag de partea majorităţii - "uite la ăsta ce a scăzut în sondaje! Ia să îl votăm noi pe celălalt, să fim cu majoritatea!", sau invers. Sondajele astea pot de multe ori să descurajeze potenţialul electorat. Atât timp cât ele vor omite procentajul celor care refuză să voteze, nu pot decât să condamn caracterul lor manipulant!

În altă ordine de idei, ar fi bine ca buletinele de vot să conţină şi rubrica civilizată "Niciunul dintre candidaţi" iar votanţii să fie înregistraţi într-o bază de date în timp real, cu ajutorul CNP-ului, straşnică invenţie dar uitată de dobitocime în negura vremii. În 10 secunde se introduce CNP-ul la tastatură şi se omite astfel posibilitatea unui vot multiplu, ceea ce denotă de fapt că nimeni nu doreşte eliminarea acestei practici.

duminică, 25 octombrie 2009

Atunci i-am condamnat pe toti la ...


Fiecare să înlocuiască "..." cu ce doreşte el!

M-am trezit cu o doză nesperată de optimism astăzi. Doză care a produs următoarele gânduri:

Am citit de curând cartea "Puterea din umbră" a lui Ovidiu Ohanesian. Mai rar jurnalismul de investigaţie real pe meleagurile noastre. Cartea asta ar putea fi un exemplu în acest sens. Nici măcar nu este uimitor că oameni care au contribuit la starea jalnică în care ne aflăm ca ţară şi ca oameni, sunt acum la putere, la fel cum erau şi acum 20 de ani. Ei sau urmaşii lor - uneori doar simpli ucenici, alteori chiar rude de diferite grade. Şi prostia poporului mă supără. Lipsa de obicetivitate a acestuia, contopită destul de armonios cu o încrâncenare periculoasă. Ieri mă plimbam prin centrul urbei şi treceam pe lângă corturile de campanie electorală. Mi-a plăcut doar faptul că eram amplasate unul în vecinătatea celuilalt - semn de civilizaţie. Civilizaţie care se opreşte cam pe aici. Restul este o ţară anarhică, subdezvoltată, fără industrie, fără infrastructură, fără justiţie, cu o mulţime de întrebări şi mai ales o mulţime de răspunsuri lipsă. Am participat la o conferinţă internaţională zilele trecute, găzduită inexplicabil de oraşul şi ţara noastră, iar mulţi dintre participanţi se mirau de numărul mare de maşini de lux şi se întrebau unde ne sunt autostrăzile.

Un răspuns ar fi superficialitatea. Altul ar fi lenea. Apoi ar urma neseriozitatea cot la cot cu lipsa de interes. Dar ne şi place rahatul în care ne scăldăm. Drept urmare nu luăm măsuri niciodată. Nu ne place să schimbăm nimica, mai ales mentalitatea. Imi cer scuze faţă de cei care doresc cu adevărat să ia măsuri, dar suntem o minoritate!

Mă gândeam la cutremurul care va veni în curând, poate chiar prin 2012. Cutremur devastator, în mare parte şi din vina noastră, care se va lăsa cu o mulţime de victime. Acela va fi momentul zero. Când tot românul va fi atins de tragedie. Nu ne pricepem să construim lucruri începute prost, dar poate ne vom pricepe să ridicăm o ţară din cenuşă. Sau ne vom duce dracului ca popor.


miercuri, 14 octombrie 2009

Partidul să trăiască!


Discuţie astăzi între doi muncitori în construcţii, instalatori, în exerciţiul funcţiunii:

- Ducă-se toţi dracului!
- Ce mă? Care?
- Tu n-auzi? Ăştia din parlament! (la televizor, declaraţii peste declaraţii, Goane, Băseşti, Boci, Crini, ungurii şi un neamţ care vrea să salveze ţara, în timp ce oameni mai mult sau mai puţin cinstiţi se luptă cu ţevile de gaz ca să plătească şi ei ratele la Logan şi la climă)
- Să înceapă numa înc-o revoluţie, că primul sunt!
- Şi io! Îmi cumpăr agheu.
- Futu-le mama lor să le fut!


În aceeaşi ordine de idei, Băsescu azi mi-a demonstrat adevărata lui valoare de om politic (hoţ priceput, ce-i drept). Mi-am adus aminte de anul 1999, când acelaşi marinar, pe atunci deţinător de portofoliu la Transporturi, ne explica, că România nu are nevoie, la acel moment, de autostrăzi. Nu am cum să uit, mai ales că era şi destul de vehement, adoptând şi un ton oarecum didactic, ca un părinte care şi-a prins copilul fumând. Cam aşa explica Băsescu astăzi, cum România nu are nevoie de un guvern de tehnocraţi. Se putea citi atât pe faţa lui, cât şi din tonul vocii, lipsa de respect pentru această categorie de specialişti, un fel de piei ale pulii, care nu s-au înfipt şi ei la vreun partid. Ce fraieri, dom'le! Mai vor şi funcţii acum, hăhă! Am simţit din nou acea înflăcărare de partid, care a dus ţara pe înalte culmi ale dezvoltării...

Cât despre Klaus Johannis, este cea mai bună propunere din ultimii ani, ca să nu zic din ultimii 20 de ani. Nu că ar fi cel mai bun, şi nu datorită etniei sale. Ci pentru că face parte din categoria oamenilor (puţini, uitaţi-vă şi voi în jur) care au condus instituţii în aceşti ani şi au performat! Sibiul nu este o ţară, dar cine a mai condus un oraş în România cu asemenea rezultate? Nu este chiar o culme a dezvoltării dar, dacă e să facem o raportare la oraşele patriei, poate fi.
O problemă ar fi durata potenţialului mandat, cele aproximativ 2 luni. Perspectivele unui astfel de guvern ar fi reduse. Dar poate că şi Johannis a negociat ceva în acest sens, în cazul debarcării căpitanului de vas.

Am auzit multe voci zilele acestea, care argumentau validitatea lui Johannis cu etnia germană. E neamţ! Nu pot spune că sunt de acord, deşi ordinea şi disciplina germană tind să mă inspire. Dar văzându-i pe cei care contra-argumentau acest fapt (etnia neamţului) prin grimase şi comentarii de genul: "Şi ce dacă e neamţ?" (păcat că nu există semn de punctuaţie pentru scârbă, dispreţ, invidie şi frustrare!), mi-am dat seama că ei astfel tocmai validau candidatul german. Poate că ar trebui să avem măcar un gram de respect pentru germani, care la un momentdat ne-au scos din rahat (sau o fi fost Carol tot "mitic" cu ifose de occidental?).

sâmbătă, 10 octombrie 2009

ZERO! Cinci la zero....


Am ajuns să-mi fie mai scârbă de fotbaliştii (oameni de fotbal + jucători) români decât de politicienii conaţionali.
O luarăm de la sârbi cu 5-0; acum era şi culmea să ne aşteptăm la o victorie în mod realist. În schimb aveam şi noi dreptul să sperăm. A venit Răzvănel şi a reformat naţionala distrusă de Piţi. Rahat! A veni juniorul Lucesc şi a schimbat tabăra de prieteni şi cumetrii piţurciană cu cea proprie.

Se întamplă de multe ori, ca atunci când cineva trece pe langa un teren pe care se joacă un meci de fotbal, printre blocuri, să zboare mingea în afara terenului iar apoi, trecătorul, neadaptat la dinamicitatea meciului şi de cele mai multe ori şi nepracticant de fotbaluri, să încerce să şuteze mingea şi să se cam facă de râs. Cam asta ne-au demonstrat băieţii astăzi. Că sunt nişte neprofesionişti. Nişte oameni care nu practică fotbalul ca meserie. A lovit rădoi azi mingea ca pe un balon de 100 de kile plin cu fecale. Se vede clar pe mişcarea jucătorilor noştri în teren, cât şi prin relaţia lor cu terenul şi mingea, că nu prea sunt "din domeniu". În schimb toţi sunt tatuaţi, plini de bani, maşini şi curve care apar la tembelizor. Şi mai dau şi declaraţii toată ziua prin presă.

În schimb, când vine vorba de arătat ceva pe teren, zero! Un strungar, care lucrează 8 ore zilnic în fabrică şi e platit "corespunzător", cunoaşte toate tainele meseriei lui, chiar dacă nu e cel mai bun strungar din lume. Vi se pare că fotbaliştii mioritici ar fi genul acela de profesionist? Sunt nişte derbedei care au prins zvonul că din fotbal se câştigă şi se trăieşte bine. Aş spune chiar obscen de bine! Şi viitorul fotbalistic al României sună bine: selecţionata under-21 merge strună (înfrângere 5-1 ieri cu Letonia) iar ăştia mari au reuşit azi să decadă în urna a treia valorică (moştenire buna pentru cei mici, care vor juca pe viitor cu echipele cele mai puternice în preliminarii - măcar să vedem şi noi nişte stadioane frumoase).

Am obosit tastatura mult mai mult decât merită subiectul, sper ca măcar înjurăturile de mamă ale suporterilor români să schimbe ceva în bine. Îi asigur pe fotbaliştii români (aceiaşi din prima paranteză) de înaltul meu dispreţ.

joi, 8 octombrie 2009

Comunismul nu a murit, încă se mai zbate

Scriitoarea bănăţeană Herta Müller a câştigat astăzi Premiul Nobel pentru Literatură!

În fiecare an, în perioada desemnării prestigiosului Premiu, aştept cu mare interes desemnarea celui pentru Literatură. De fiecare dată când vorbesc cu cineva despre Blaga sau despre Stănescu, nu ezit să amintesc că ambii au fost foarte aproape de a fi primii români laureaţi.
Anul trecut se mândreau unii că Herta Müller ar fi avut cam aceaşi cotă cu Umberto Eco, cotă destul de mică, ce-i drept. Atunci am râs, datorită respectului pe care i-l port celui din urmă. Să fiu sincer, nu sunt mare admirator al operei doamnei Müller. Am citit foarte puţin din scrierile ei şi nu am fost impresionat din punct de vedere literar. Îi prefer pe Rushdie si pe Eco (asta e, se pare că eu nu ştiu să citesc...). Dar poate tocmai această "banalitate" pe care eu o acuz (scrie şi omul ce trăieşte, ce e aşa de special în asta?) să-i fi adus distincţia. Dar când am auzit declaraţia doamnei Herta Müller, la puţine ore după desemnare (cu o modestie sinceră, de parcă şi-ar fi cerut scuze pentu premiul primit), am făcut legătura: spunea că nu ea a primit premiul, ci opera ei! Aşa da, pentru asta, din partea mea, i-aş da acum încă un premiu Nobel, dacă aş fi în măsură - le merită deplin pe ambele...

Dar revenind la Herta Müller, România şi comunism - autoarea a făcut de mai multe ori declaraţii referitoare la clasa conducătoare din România, precum că aceasta ar fi formată tot din cei care "au mai fost şi adineauri", adica înainte de 1989, un sistem care i-a marcat viaţa şi totodată opera, cea pentru care a şi fost astăzi laureată! Acelaşi sistem care ne-a dărâmat ca naţiune, din aproape toate punctele de vedere. Poveştile din sistemul în cauză şocează şi impresionează lumea ceva mai civilizată şi acum, la 20 de ani după, rezultând în premii la festivaluri de film şi acum şi un Nobel. Faptul că scriitoarea este din Germania acum, şi de limbă germană, nu face premiul mai puţin valoros, dat fiind faptul că opera ei este în mare măsură inspirată din acel mizerabil holocaust împotriva locutorilor României, de orice etnie ar fi fost ei. Dacă acestea au impresionat, nu este decât o palmă mare în plus dată "fostului" sistem.

Dar avem o memorie colectivă scurtă, oamenii din sistem sunt încă acolo. Ba chiar mai mult, unii dintre ei (ca sa nu spun majoritatea) au devenit mari anticomunişti, îl şi condamnă uneori, iar o buna parte a intelectualităţii româneşti a fraternizat cu aceştia din urmă. Să nu ne mai mirăm că timp de 20 de ani am stat mai mult pe loc! Ar trebui să privim încet şi spre viitor, fie şi cu cinism şi să condamnăm cu adevărat răul care s-a abătut asupra acestor meleaguri şi care încă mai bântuie.

marți, 6 octombrie 2009

Săraci, bogaţi, parlamentari


Am descoperit răul din politica românească! Este politicianul amator de chefuri cu lăutari. Este Gheorghe Ştefan, zis şi Pinalti, primar de Piatra Neamţ, este hăhălăgiul Traian Băsescu, este...morţii mamii ei de treabă!

De două zile mi se arată cum primarul de sub Pietricica îl cinsteşte pe lăutarul de ocazie Florin Petrescu (poate vă mai amintiţi cretinul personaj Axinte, de la Vacanţa Mare), fiind bineînţeles beat. Scandalul pică prost pentru PDL, el fiind şi liderul filialei locale a partidului băsescian.

Nu prea doresc să iau apărarea obscenului partid, dar m-am cam săturat de scandaluri senzaţionaliste, cu diverşi cretini în ipostaze care de care mai idioate, urmate apoi de analize la cald şi la rece. E abject ce fac şi unii şi ceilalţi.

Cum se imbată vreunul, cum face una vreun sex oral, cum trebuie să ne dăm toţi cu părerea. Aşa, de dragul scandalului! Normal că Băse e preşedinte şi mai are şi şanse mari la un al doilea mandat, atât timp cât poporul e mare amator (profesionist, de fapt) de scandaluri.

Ce a făcut Gheorghe Ştefan? A fost la o sindrofie, unde s-a "pus în cap" iar apoi a cântat cu lăutarii, pe care i-a şi plătit după obiceiul împământenit, banu' pe frunte! Atât? Să tot urinezi pe ea dezvăluire, preferam o luare de mită, o şpagă ceva, o deconspirare de mafiotisme...
Aruncă toţi cu rahat şi noroi unii în alţii, urmând ca după alegeri să îşi reia afacerile în linişte. Iar noi rămânem cu imaginea bancnotei lipite pe frunte sau... cu muia, după caz.

Între timp, ne-am mai ales cu un candidat. Anestezistul general al Capitalei, Doctorul Sorin doreşte sa'l "oprescu" pe Băsescu. A găsit acest căutător de funcţii (director de spitale, de campanii, de comisii, parlamentar, primar) a găsit o nişă pe "piaţă", şi anume Cetăţeanul Scârbit. Căruia i se şi adresează. Problema Oprescului este că şi el la rândul lui face parte din sistemul care a provocat scârba electorului. Oricum, este probabil cel mai puternic contracandidat al Basescului, fiind oarecum o copie a acestuia. Nici unul, nici celălalt nu prea au făcut nimic bun prin funcţiile pe care le-au ocupat. Doar nişte aroganţe, nişte şmecherii, simulări de şarm şi personalitate puternică.

Şi a mai fost şi bătrânelul acela weekendul la Sânnicolau Mare, care l-a convins finalmente pe Marinar să ne onoreze cu o candidatură. Cu toată stima, sper să îi plătească Băse pensia cel puţin la fel cum urmaşii ăstora de acum le-o vor plăti lor, în timp ce vor achita şi megadatoria către FMI.

Una peste alta, singurul lucru care m-a impresionat în ultimele zile pe plan politic au fost cuvintele pline de adevăr ale lăutarului, precum şi setea cu care Gheurghe Ştefan i-a plesnit ăluia bancnota pe chelie:

Lumea asta, cât e de mare
Unii bogaţi au miliarde
Dar mulţi sunt, Doamne, nefericiţi
N-au bani, nici casă, nu au servici

Dar poate va veni o zi
Când soarele va răsări
Şi va-ncălzi cu raza lui
Şi inima săracului
Atunci vorm fi cu toţii fraţi,
Şi cei săraci şi cei bogaţi
Poate nu ne vom mai duşmăni
Şi fericiţi cu toţi vom fi

Răniţi de soartă, sunt prin spitale
Fără de mâini, făr' de picioare
Cei fără ochi sunt în Guvern
N-au cum să vadă acest infern.

Şi atunci când vom muri
Ce diferenţă va mai fi?
Săraci, bogaţi, parlamentari
În faţa morţii suntem egali.


Bagă Lăutare!!!


miercuri, 30 septembrie 2009

Sânge să curgă

"Da! Da!", cam asta am exclamat în gând acum câteva minute când, aprinzând tembelizorul, am fost primit de ecran cu urlete, îmbrânceli şi tentative de pumni. În imagine, senatorul-culturist Marius Marinescu (oare el măcar mai ştie din ce partid face parte, cu atâtea schimbări de tabere?), lovea aerul cu pumnii şi un caiet facut sul iar nişte oameni de ordine (depăşiţi în gabarit de domnul Marinescu) încercau să-i rupă sacoul altui distins politician, Coooodriiiiiiin Ştefănescu.
Meciul se desfăşura în primăria Capitalei, la o şedinţă a Consiliului General, pe care cei doi politicieni cu gura mare au încercat să o întrerupă.

În mod normal, ar trebui acum să îi condamn pe cei doi politicieni-golani pentru modul de exprimare, nefiind la prima lor abatere (Marinescu + Bogdan Olteanu, Marinescu + Anca Constantinescu etc). Dar de fapt, ei sunt singurii sinceri de pe scena politică românească. E clar că e vorba doar despre o jalnică împărţire de bani, fie local sau central, care nu mulţumeşte pe nimeni vreodată, vorba lu' maică-mea, "pe ăştia nu-i mai satură Dumnezeu!" Cei doi au intrat cu surle şi trâmbiţe în şedinţă, unde era plin de fosti colegi de-ai lor, pe motiv că consilierii (nu e cacofonie, e tristul adevăr!) ar face afaceri imobiliare. Ei nu mai spune! Chiar se ocupă cu aşa ceva?!

Da, după ce 4 ani de zile am aşteptat ca Basescu să-l lovescă pe Tăriceanu la operaţie (sau invers, după preferinţe şi localizarea intervenţiei chirurgicale), ambii ne-au cam dezamăgit. Poate acum vor fi mai inspiraţi Băsescu şi Geoană şi vor trece de la declaraţii la fapte. Aşteptăm cu nerăbdare o confruntare publică în campania de toamnă, între deţinătorul titlului de Preşedinte şi pretendentul la titlu. Ar trebui întâi un turneu play-off între doritori, urmând ca cel mai bun (bun? hehehe) să se bată cu preşedintele-jucător într-un meci cu centura pe masă. Posibil ca lupta să se termine cu descalificarea ambilor luptători, pe motiv de potcoave de cal în mănuşi, că ţara oricum nu o mai conduce nimeni.

Mizeria în care ne afundăm e din ce în ce mai mare, în timp ce alte ţări, mai slab dezvoltate (go Germany, go!) anunţă timid ieşirea din criză, în vreme ce alor noştri le arde de declaraţii incendiare, glume proaste, mofturi de fată mare (scuze fetelor!) şi, când rămân fără argumente (au avut vreodată??), ne arată că nu posedă măcar pregătirea de bază din curtea şcolii.
Aşteptăm vărsările de sânge electorale şi să nu uităm: cearta fără bătaie e ca nunta fără lăutari!

luni, 21 septembrie 2009

România în război


Da, fraţi şi surori! Suntem beligeranţi. Doar că de data asta nu mai trebuie să ne sărutăm copiii şi fraţii pentru ca apoi să murim pe un front al dezrobirii neamului. E mult mai simplu. Nu avem nici măcar nevoie de arme. Sau de vreun duşman.
"Doamne ajută!" Cam asta îşi zice Românul cânde se urcă la volan şi porneşte pe un drum în afara localităţii, de unde se poate întoarce acasă ciung sau în coşciug; ca de pe front. De multe ori scenele care ne înfăţişează adevărate măceluri pe străzi depăşesc nivelul de sânge vărsat în zilele noastre în războaiele high-tech televizate, cu rachete inteligente şi mai ştiu eu ce invenţii menite să reducă numarul de victime colaterale. Nu tată! La noi pe străzi nu există pasarele, să nu cumva să se înmulţească gloata, pentru ca apoi să ceară şi mai mulţi salarii, pensii, servicii medicale. Ca să nu mai vorbim de restul infrastructurii, şi ea ca şi inexistentă.
Nu este o noutate că avem drumuri puţine şi proaste. Autostrăzi - nu, drumuri expres - nu, pasaje de cale ferată suficiente - nu, pasarele - nu, drumuri naţionale şi judeţene fără gropi - nu şi enumerarea poate continua până mi se strică tastatura, care e noua de altfel, aşa că mai durează.

Dar, pe lîngă insuficienţa infrastructurii din ţară, avem o altă problemă, cel puţin la fel de gravă: noi! Noi suntem cei care nu avem destul simţ de conservare, încât să nu "îî dăm în gură" la biata maşină, blestemată în două rânduri: mai întâi slobozită pe şoselele româneşti iar apoi condusă de un participant autohton la trafic. Cauza principală a accidentelor este viteza. Combinată cu toate celelalte lipsuri. Dar suntem un popor de schumacheri, ne place să îi punem pe ceilalţi în încurcătură, claxonând atunci când nu merg suficient de repede. "Uite şi la ăsta, doarme la volan", grăim atunci când cineva nu are aceeaşi relaţie cu timpul şi graba ca şi noi. Da, şmecheria e mare în ţărişoara noastră. De aici şi numărul mare de tineri care îşi dau duhul pe străzi. Cum să "fuţi şi tu o tipă bună", dacă nu forţezi limitele Loganului luat de părinţi în leasing sau rate? Mai bine mori sau mori încercând. Ca să nu mai vorbim de sutele de cai-putere din mâinile celor cu portofel mai sănătos, dar obraz îndeajuns de subţire încât să nu facă un curs specializat pentru piloţi (disponibil pe piaţă, la preţul unui set complet de jante "d'alea din aluminiu, de se învrârt şi când stai pe loc").
Suntem în mare parte nişte măgari neinstruiţi. Habar nu avem ce e aia o trecere de pietoni, deşi ne facem cumparaturile la Szeged, Viena, Milano, Barcelona, dar nu am observat că acolo fraierii ăia de occidentali se opresc la trecerile de pietoni chiar şi atunci când o singură persoană se află pe trotuar. Nu de alta, dar poate sara baba în faţă şi o plătesc ca nouă. Deci tot din egoism ar trebui să fim mai atenţi, dar nu suntem. Ne tratăm unii pe alţii cu aceeaşi lipsă de respect, cu care şi instituţiile statului ne tratează pe nou - că doar şi ei sunt din popor. Nemernicia noastră e mai apoi dublată de nemernicia autorităţilor, care ne dau o amenda, o suspendare de trei luni şi eventual o pedeapsă cu suspendare, atunci când dă ghinionul peste noi şi o facem lată (la propriu şi la figurat).
Orice amendă pentru viteză e motiv de laudă, nu dosar penal. Din câte ştiu eu, depăşirea cu 30 (sau sa fie 300?) km/h a limitei vitezei legale se pedepseşte cu închisoarea în ţări mai slab dezvoltate ca noi, cum ar fi Suedia, SUA, Australia. Parcă şi la noi scrie ceva de genul acesta în codul rutier. Viteze de ordinul a 200km/h nu au ce căuta pe străzi publice în condiţiile actuale româneşti. Ieri am văzut cum o elegantă şi suavă domnişoară a fost prinsă de poliţiştii răi cu radarul la aprox. 200km/h, iar ea, după ce a primit o suspendare de 3 luni, a declarat că doreşte să achiziţioneze un motor mai puternic. Mai are rost să spun că este posesoare de permis de doar un anişor iar în urmă cu 2 luni a făcut un accident tocmai din cauza vitezei? Normal că nu are, că doar nu are cine să o oprească. Îi spuneam unui prieten că ar trebui reglementat/interzis cumpăratul de bolizi de către persoane neavizate, şi mi s-a răspuns că ar fi o măsură fascistă.
Aşa este! E democraţie, facem ce vrem, mergem cu 500 "la oră", dacă ne tin balamalele şi buzunarele. Dar poate şi cei pe care îi omorâm ar vrea să facă ce vor în continuare, fără să îi oprim noi din drum? De fapt, pentru morţi nu există democraţie, măcar au murit democraţi, în timp ce un bou se manifesta liber.

Până la drumuri mai bune, "cu Dumnezeu înainte!"

miercuri, 16 septembrie 2009

Publicul este satisfăcut!


Poate că nu zice nimic, dar ansamblul vocal-instrumental (şi nu numai) german Rammstein a lansat ieri un nou videoclip. Piesa se numeşte "Pussy" şi va apărea pe noul lor album, ce va fi lansat cu surle, trâmbiţe şi prezervative undeva luna viitoare.

În fine, nu mai au ei feelingul din tinereţe şi nu mai degajă forţa care i-a consacrat în anii '90, dar vreau să arunc vreo trei vorbe despre videoclip. Anunţau ei pe site (apropo, urăsc casele de discuri, din n motive) că va fi un clip şocant, versuri care abundă în clişee şi toate cele. Şi am vizionat astăzi clipul. Melodia este undeva la graniţa dintre mediocritate şi "bună de dat din cap" iar clipul este...fantastic. Nu impresionează prin absolut nimic, e o înşiruire de scene cu tipe care de care mai dezbrăcate, insinuând ceea ce de fapt publicul îşi doreşte.

Departe de mine gândul de a face o analiză a acestei opere.
Mediocritatea făţişă a creaţiei în cauză reprezintă de fapt tot ce are mai bun de oferit industria muzicală în ziua de azi (mă refer la acest josnic mainstream), şi anume: sex!
Mai toate tipele din showbiz, fie ele de la noi sau de pe alte meleaguri mai comerciale, ne prezintă de fapt strict sex, insinuări sexuale, mai mult sau mai puţin explicite. Un tip cu o tipă se ling şi se freacă unul de celălalt iar între scene, respectiva domniţă onorabilă se crăcănează mai ceva ca la o naştere de gemeni siamezi. Un alt clip miţo arată pe o cucuoană, care a trecut şi prin Timişoara, frecându-şi clitorisul de zăbrelele unei cuşti metalice. Şi pot continua cu o sumedenie de exemple, difuzate 24 din 24. Cam asta ar fi oferta comercială a posturilor de muzică.

Şi, revenind la videoclipul nou al celor de la Rammstein, faptul că acesta evoluează de la nişte scene deja cuminţi, în care nişte domnişoare îşi ating trupurile suave, până la finalul în care membrii formaţiei ejaculează pe dânsele, nu face altceva decât să ne arate că acesta este următorul pas în muzica comercială (să nu-mi fie iertată cacofonia). Ce rost mai are să ne minţim cu muzică, concerte live etc., când spectatorii de fapt abia aşteaptă să se iţească undeva "din greşeală" vreun sfârc, vreo labie sau chiar nişte fluide vesele?

http://www.visit-x.net/rammstein/

luni, 14 septembrie 2009

Educaţi prost!


Tradiţionalul 15 septembrie a venit anul acesta precoce, nerabdător, cu o zi înainte decât obişnuit. Suntem pregătiţi să ridicăm educaţia din România pe noi culmi - acelea din bancurile clasice "culmea prostiei, culmea etc". Poate ne vom doborî chiar propriile recorduri în materie de învăţământ. Recordul la abandon şcolar, analfabetism, investiţii insuficiente, şcoli în paragină, absolvenţi şcoliţi în ţară care produc şi gândesc apoi pentru alte ţări, dar şi alt record, de care eu sunt deosebit de mândru - cel conform căruia am fi ţara cu cei mai proşti elevi, din prisma capacităţii de înţelegere a unui text.

Reforma învăţământului...
Aceste două cuvinte alăturate au devenit aproape la fel de utilizate în România ca şi "pizda mă-tii". De 20 de ani încoace, învăţământul românesc se reformează. Şi programul lunar al NASA a durat mai puţin. Noi probabil că vom ajunge direct pe Marte. Cred că cea mai bună reformă ar fi renunţarea la toate reformele din '90 încoace şi revenirea la stadiul de atunci. Sistemul de accedere în treptele de învăţământ trebuie să fie unul clar şi mai ales stabil în timp. Nu putem schimba în fiecare sezon sistemul de promovare şi admitere. Propunerea mea ar fi reîntoarcerea la sistemul prost şi comunist din anii predecembrişti sau, mai bine, copierea directă şi fără echivoc a unui sistem consacrat pe alte meleaguri (soluţie valabilă şi în alte domenii, dacă nu chiar toate). Desigur, asta ar însemna asumarea eşecului şi noi ştim multe, dar numai să ne asumăm responsabilităţi nu.
Cat despre Cercetare, România este o ţară aflată în lichidare, dat fiind faptul că fondurile pentru cercetare sunt fie insuficiente, fie blocate. În concluzie: nu mai cercetăm, nu evoluăm! Vorba lui Nichita (prea puţin studiat, fie vorba): "Salut, murim!"

Desigur nu doar Androneasca, Adomniţei, Miclea, Hărdău, Marga, Maior (să mă ierte cei pe care i-am uitat...) se fac vinovaţi pentru situaţia execrabilă în care ne aflăm. Şi nu or fi nici Boc sau Bombonel de vină că ai noştri tineri nu mai deschid cărţi. Am avut studenţi anul trecut care nu ştiau să formeze pluralul, ceea ce probabil îi califică pentru un post de europarlamentar. Sunt curios dacă aceştia ar fi ştiut mai multă geometrie, trigonometrie sau măcar limba română dacă Învăţământul ar fi primit 20% din PIB.

În altă ordine de idei, oricât de comunist ar suna, sunt total împotriva existenţei învăţământului particular. Cel puţin nu în condiţiile actuale. Se poate ca în România să avem a doua universitate ca număr de studenţi de pe Continent (300.000 - go Spiru Haret, go!)? Da, o fi democraţie şi capitalism, dar ne lipseşte un cadru legislativ şi o monitorizare serioasă pentru a fi în stare să asigurăm un astfel de învăţământ. Consider acest sistem educaţional privat vinovat pentru decăderea învăţământului universitar românesc. Studiile universitare au devenit ceva derizoriu, ce poate fi cumpărat. Facultăţile au devenit un fel de consignaţii, ca să nu le zic boutique-uri, chiar şi cele de stat. Universităţile private sunt creatoare de inflaţie: statul nu mai are controlul asupra numărului de absolvenţi dintr-un anumit domeniu şi aşa ajungem să avem licenţiaţi în drept care ne fac cafele prin birouri, licenţiaţi în marketing care împart fluturaşi. O soluţie ar fi poate ca doar instituţiile statului să poată oferi, prin examen, diplome, iar cine vrea să studieze privat să fie liber să o facă, dar să vină să îl controleze nenea Statu' dacă vrea şi diplomă. Mai simplu: pregătirea să poata fi privată, dar nu şi obţinerea unei diplome. Complicat, nu?

Am asistat în acest sfârşit de săptămână la o întâlnire de 40 de ani de la absolvirea Facultăţii. Oameni care au fost educaţi în sistemul socialist, au lucrat jumătate din carieră în comunism iar apoi au atins maturitatea profesională în capitalism. Au trăit practic într-o simetrie a celor două sisteme: copilaria+20 de ani în prima perioadă şi 20 de ani + pensia în perioada postrevoluţionară. Am observat că nimeni nu s-a plâns în vreun fel de cele două sisteme şi, deşi au fost printre ei senatori, prefecţi, consilieri sau oameni care au lucrat la aceeaşi firmă o viaţă întreagă, cele mai importante realizări erau cele personale - familie, copii, nepoţi. Mai mult ca sigur acesta este secretul: să ne plângem mai puţin şi să lucrăm mai mult. Sau doar să facem copii, că are cine să-i educe! :D